Trei viziuni diferite şi totuşi acelaşi subiect de discuţie: visul. Să vedem ce reprezintă de fapt acesta prin analiză în trei dimensiuni.
În viziunea tradiţională (populară), visul a prins contur înainte ca celelalte două să fi fost descoperite. Bătrânii şi preoţii afirmau despre vise ca sunt trăiri ale spiritului nostru şi că au legătură cu simbolurile furnizate pentru a ne putea transmite un mesaj reprezentativ pentru fiecare. Acest subiect a fost tratat cu maximă importanţă şi, deşi visătorii poate uneor i nu vroiau să recunoască faptul că visează, era ceva inevitabil pentru fiecare persoană.
Cel de-al doilea plan, cel psihologic vine cu o bază temeinică despre vis afirmând despre acesta că este o primă formă de realizare a imaginaţiei. Freud a atribuit visului o funcţie simbolică majoră, considerând că el exprimă, într-o formă indirectă, deghizată, pulsiuni şi dorinţe neîndeplinite. Când asemenea vise se produc sub influenţa unei probleme sau a unui proiect de creaţie pe care subiectul le are în sfera preocupărilor sale imediate, visul poate apărea şi ca expresie a procesului latent de gestaţie sau de imaginaţie, el oferind sugestii sau elemente de sprijin pentru activitatea rezolutivă specifică. Dorinţele şi temerile, simpatiile şi antipatiile, admiraţia şi dispreţul, ura şi dragostea se întâlnesc şi se prelungesc dramatic în vis, independent de voinţa subiectului, dar producând asupra lui un efect de uimire. Dramele secrete ce se consumă în vis permit subiectului să se cunoască mai bine, să-şi exploreze zonele profunde ale propriei personalităţi.
S. Freud considera că scenele evocate ţin exclusiv de copilărie (stadiu la care adultul tinde inconştient să se întoarcă). În realitate, însă, prezentul, preocupările dominante ale subiectului sunt factorul determinant pentru transformările şi reajustările pe care le suferă experienţa anterioară în vis.
Şi în al treilea plan, cel neurologic putem percepe visul ca pe o activitate a celulelor noastre neuronale, care au o activitate mai intensă în timpul somnului. Somnul REM este somnul marcat prin „ mişcarea rapidă a ochilor ”. Această fază, în care ochiul se misca sub pleoape în mod constant este cea mai legată de starea de visare.
Indiferent de planul din care am privi visele nu putem contesta faptul că acestea există, şi că noi trebuie să facem în aşa fel încât să putem înţelege ce vor ele de fapt să ne transmită.
Autor: Isabela Neagu
Coordonator material : Radu Botez – parapsiholog
www.parapsiholog.ro